A început din nou școala. Avem și la Craiova, evident, oficiali care s-au grăbit să posteze imagini frumos ambalate. Elevi cu ghiozdane colorate, clase proaspăt văruite, flori, emoții și discursuri cu iz festiv. Da, școala a început frumos în unele locuri, dar și acolo doar pentru fotografii, după cum spun părinții. 

În realitate, în Craiova, ca în multe alte orașe din țară de altfel, prea multe școli încep anul școlar cu muncitori pe holuri, schele în curți și promisiuni neterminate. Părinți îngrijorați, directori care trebuie să vină cu soluții, improvizații și elevi care trebuie să învețe în condițiile date...pentru că „încă se lucrează”.

Consider că nu mai e acceptabil ca o școală să fie încă în șantier la ora actuală. Nu e o surpriză când începe școala. Știm data cu luni înainte. Cu toate astea, proiectele de modernizare par să fie gândite fără nicio legătură cu acel calendar educațional. Se încep lucrări vara, dar se eșuează în finalizare până toamna. De ce?

La Craiova, avem exemple clare. Clădiri modernizate doar pe jumătate, curți pline de moloz și utilaje, săli de clasă mutate temporar în spații improprii. Iar explicațiile autorităților sunt aceleași. Ba „proceduri birocratice”, ba firme neserioase, ba „finanțări întârziate”. Întrebarea noastră, a părinților, este: Cine răspunde pentru disconfortul și nesiguranța în care învață copiii? 

De ani buni, educația e prioritate „pe hârtie”. În realitate, e doar o temă bună de campanie, un decor pentru poze cu panglici tăiate. Elevii, profesorii și părinții rămân, de fapt, victimele unui sistem care se bâlbâie și care pare mai preocupat de imagine decât de conținut. 

În loc de poze regizate și mesaje sterile pe Facebook, ne-am dori un an școlar care să înceapă cu școli funcționale, sigure și curate. Noi, părinții, parcă nu mai vrem festivisme, vrem normalitate.

Până atunci, școala rămâne, la Craiova, în șantier. La propriu.